Tembelul de la Transporturi
”Când o să avem autostrăzi, o să avem salarii mari și multinaționalele vor pleca către alte zone fără autostrăzi, dar cu salarii mici” - Lucian Șova, ministrul Transporturilor.
Cred că e unul dintre cele mai grave lucruri rostite de un politician idiot, ever. Mor mii de oameni anual din cauza infrastructurii precare, pentru că un descreierat, șef la Transporturi, crede că autostrăzile aduc nenorocirea în țară. "Pamblică" ăsta, precum și toți miniștrii care au fost până acum la Transporturi ar trebui acuzați de omor din culpă, abuz în serviciu. Dacă privești carnagiul de pe șosele, chiar de genocid. (Traian Crudu)
vederi si din alta perspective:
- romanii trebuie sa muncesca mult si sa fie platiti putin;
- daca mergi pe autostrata o sa iti creasca salariu;
- multinationale sunt numai in tari fara autostrazi, gen Germania, Anglia, SUA; bonus: nemtii argumenteaza de lipsa infractructurii cand justifica lispsa investitiilor lor in Romania;
- daca ai salariu mare atunci e rau fiindca o sa ramai fara el.
Acum banii de investit in infrastuctura trebuiesc furati prin schemele clasice si cel care trebuie sa-i pazeasca e numit politic de aia care ii fura. si ca sa justifice lipsa investitiilor vine cu o poveste aberanta. ca povestea e o fraza cretina si debila din ciclul '2 randuri si mai multe prostii' asta e un lucru normal: sefa formala a acestui imbecil este si ea imbecila la randul ei. iar seful real este un imbecil daca crede ca o sa fuga la nesfarsit de parnaie.
Trebuie chemată vidanja - îi pute „creierul” și dă pe dinafară!
Nu știu ce rang poartă autorul textului (Traian Crudu; https://www.facebook.com/traian.crudu), în afară de faptul că a absolvit Facultatea de Drept. Nu am habar nici cît este de „tembel” ministrul de la Transporturi. Dar, înainte să ne indignăm cu mînie proletară (așa, ca votanţii lui Livache la mitingul din Piaţa Victoriei), poate că ar trebui să analizăm cele spuse pe gaura gurii de „stimabilul” de la PSD.
Așadar, se ia un „tembel”, Lucian Șova (ministrul Transporturilor), se iniţiază o discuţie în cadrul unei ședinţe a Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților (joi, 14 iunie, la Hotelul „Mara”, aflat în administrarea Sucursalei pentru Reprezentare și Protocol (SRP) Sinaia), și se anunţă că Ministerul Transporturilor renunță să mai facă autostrada Comarnic-Brașov cu Banca Mondială. În schimb, Guvernul vrea să construiască autostrada peste Carpați prin parteneriat public-privat. Deci nu e vorba că nu se face, ci se modifică doar sursa finanţării.
Un deputat prezent la discuţie afirmă că avem nevoie urgentă de autostrăzi și că riscăm să plece marile companii (de exemplu Renault/Dacia) dacă nu avem o infrastructură decentă. Pînă aici lucrurile sînt clare. Ceea ce urmează pare a fi o manipulare ca la carte a votanţilor de dreapta. Știrbii și analfabeţii lui Dragnea nu sînt singurii care înghit momeala cu tot cu cîrlig, lor li se adaugă și adulţii cu dantura intactă și două biblioteci citite la activ... ;)
La o privire rapidă pe profilul deputatului USR de la care a pornit toată această discuţie (https://www.facebook.com/catalin.drula), se poate observa lipsa dovezii („smoking gun”, cum îi spun americanii). Deputatul a postat doar de două ori după data de 14 iunie, dar fără a preciza exact ce a spus Șova la ședinţa incriminată. Noroc de internet: pe site-ul https://www.g4media.ro/audio-ministrul-transporturilor-explicatie-fara-p... se găsește un mic fragment din înregistrarea audio a discuţiei ministru-parlamentari-autorități locale.
Să purcedem la „disecţie”. Dăm cuvîntul tovarășului de la minister.
„Este o rețea de autostrăzi minunată în Occident.” Corect? Corect...
„De ce au venit multinaționalele aici? Pentru că sînt salarii mici.” E ceea ce se întîmplă în economia globalizată cînd raportăm costurile de producţie (costuri directe: materii prime, utilităţi, salarii + costuri indirecte: amortizare, salarii personal Tehnic, Economic și Socio-Administrativ) la cele din Vest, sau cînd analizăm situaţia României în raport cu alte ţări, mai puţin dezvoltate economic.
Să luăm exemplul celor de la Renault/Dacia, care au construit două uzine în Maroc (Tanger și Casablanca), dar au doar una în România (Mioveni). Producţia uzinei românești s-a diminuat după pornirea producţiei la uzina din Tanger în 2012. În 2016 uzina din Mioveni a produs 320.457 unităţi și 42.193 de caroserii vopsite cu destinaţia Algeria (http://acarom.ro/blog/productie-vehicule-dacia-in-romania-2017/). În același an, 2016, cele două uzine Renault din Maroc au produs circa 345.000 mașini Dacia (http://0-100.hotnews.ro/2018/01/10/productia-dacia-in-romania-pe-ani-in-...).
Motivul principal pentru care Renault a ales să-și mute o parte din producţia fabricii românești de automobile nu ţine doar de lipsa aparentă a infrastructurii la noi, ci mai ales de avantajele evidente ale producţiei în ţara africană: salariile la jumătate faţă de Europa!, fabrică mai nouă (cu două linii de producţie, însă cu capacitate de producţie identică cu a fabricii din Mioveni: 60 de mașini pe oră), care are nevoie de mai puţini muncitori (7.900 de angajaţi la Tanger, aproape jumătate din numărul celor care lucrează în România). Deci costuri de producţie mult mai mici (exact ce spunea și Șova). Și Grupul PSA (Peugeot-Citroën) a anunţat deschiderea unei fabrici în Maroc, în 2019.
Însă cel mai mare avantaj este poziţionarea geografică, mult mai aproape de pieţele mari ale Dacia precum Spania, Franţa și Italia. Un vapor încărcat cu mașini ajunge din Africa în Europa în aproximativ o oră, traversînd Strîmtoarea Gibraltar, adică un timp de trei ori mai mic decît cel pe care l-ar pierde un TIR pe Valea Oltului încercînd să ajungă de la Pitești la Sibiu. Chiar și cu autostradă lucrurile nu s-ar modifica prea mult, autoturismele românești trebuind să ajungă în cele din urmă în portul Constanţa. Avantaj Maroc...
„Cînd o să avem autostrăzi, o să avem salarii mari.” „Tembelul” a folosit, corect, verbele la timpul viitor. Nici Doamna Mafalda nu știe cînd se vor întîmpla cele de mai sus... Dar asta-i altă mîncare de pește.
„Tot vor pleca. Către alte zone fără autostrăzi, dar cu salarii mici.” Îmi pare rău s-o spun, dar „tembelul” are și aici dreptate. Românul, recunoscut pentru memoria sa de scurtă durată, a uitat episodul cu delocalizarea investiţiei Nokia de la Jucu, judeţul Cluj (producţia urma să fie transferată către unităţi din Coreea de Sud, India și China), într-o perioadă în care și alte fabrici ale Nokia (din Finlanda, Ungaria și Mexic) se pregăteau să închidă porţile, respectiv să-și mute producţia în Asia, datorită pretenţiilor salariale mult mai mici ale angajaţilor (http://www.mediafax.ro/economic/analiza-de-ce-s-a-inchis-fabrica-nokia-d...). E și motivul pentru care tricourile de firmă, de exemplu, nu mai sînt produse pe pieţele de desfacere, ci în economiile emergente (în țările în curs de dezvoltare). Un tricou imprimat, produs în SUA, are costul de producţie de 10 pînă la 15 USD; același tricou, produs în Thailanda, costă doar 3 sau 4 USD (https://www.quora.com/How-much-does-it-cost-to-manufacture-a-t-shirt). Ce să vezi!, Thailanda nu are reţeaua de autostrăzi din SUA...
Iar ca analiza să fie completă, să mai demontăm un mit, cel al miilor de morţi înregistraţi anual ca urmare a „infrastructurii precare”. Lucrăm și de data asta cu materialul clientului, în cazul de faţă cu statisticile Poliţiei Române - Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Băieţii ăștia, faţă de care românul verde manifestă o antipatie ilogică, publică periodic o lucrare numită „Buletinul siguranţei rutiere” (https://www.politiaromana.ro/ro/stiri/buletinul-sigurantei-rutiere). Să vedem ce spune respectivul document, ultima ediţie (https://www.politiaromana.ro/files/news_files/REZUMAT_2018_MPSO_COMBINAT...).
Rețeaua națională de drumuri a cunoscut o evoluție destul de lentă în perioada 1990-2016, astfel că în 2016 au fost contorizați cu 18,2% mai mulți kilometri de drumuri față de 1990. În cei 28 de ani scurși de la revoluţie la Transporturi s-au perindat miniștri din tot spectrul politic (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Transporturilor_(Rom%C3%A2nia)).
În aceeași perioadă, se poate constata o creștere remarcabilă a parcului de autovehicule. Peste două treimi dintre autoturismele înregistrate în România (în 2016) aveau peste 10 ani vechime. Aproximativ 90% din rețeaua națională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, ceea ce are impact atît asupra timpului de călătorie, cît și asupra siguranţei în trafic.
Mediul urban rămîne constant mediul predilect de producere a accidentelor rutiere grave, aici avînd loc cele mai multe accidente grave (42%) și fiind înregistrați cei mai mulți răniți grav (41%). Cele mai multe decese s-au înregistrat în afara localității și în mediul rural. În afara localității s-au produs cele mai puține accidente rutiere grave (23% din total), dar cu cele mai multe decese (38%).
Primele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice din România, în ultimii 5 ani (2012-2016), au fost indisciplina pietonilor și viteza, acestea fiind responsabile pentru producerea a 41% din accidentele grave. Pe drumurile naţionale și judeţene cele mai multe accidente sînt determinate de viteză, în timp ce pe drumurile din interiorul localităţilor, mai ales în cele urbane, viteza este surclasată de indisciplina pietonilor.
Vulnerabilitatea cea mai mare o au pietonii. În ultimii 5 ani ei reprezintă 39% dintre decedați și 33% dintre răniții grav, urmați de pasagerii vehiculelor aflate în trafic și implicate în accident (23% dintre decese și 29% dintre rănirile grave). Cele mai multe persoane (1.000, reprezentînd 52%) au decedat, în anul 2016, în accidente rutiere petrecute pe drumurile naționale, iar cei mai mulți răniți grav au rezultat în accidentele petrecute pe străzile din localități (3.137, reprezentînd 38%).
Cauzele accidentelor rutiere grave produse în anul 2016: viteza neadaptată la condițiile de drum (17,2% din totalul accidentelor); traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni (15,5%); neacordarea priorității pietonilor (9,8%); abateri ale bicicliștilor (8,9%); neacordarea priorității vehiculelor (7,3%); nerespectarea distanţei între vehicule și conducerea sub influenţa alcoolului...
Așa că - dacă e să vorbim serios despre carnajul de pe șosele - numărul redus de kilometri de autostradă influenţează mult mai puţin numărul de decese pe drumurile publice decît o face inconștienţa la volan (să ne amintim aici de tîmpitul care făcea live pe Facebook pe o șosea din Ungaria, în timp ce se angajase într-o depășire în viteză).
Ceea ce uită politicienii români să amintească e faptul că o infrastructură dezvoltată (pentru transportul rutier, feroviar, aerian, fluvial) ar interesa, în primul rînd, pe românul de rînd (ca să poată clujeanul sau suceveanul să ajungă rapid acolo unde-l poartă pașii), și abia apoi pe cei care investesc în economia naţională.
PS: Lipsa de interes pentru dezvoltarea infrastructurii nu este o invenţie a PSD-ului. Unul dintre primii politicieni români care a declarat că România nu are nevoie de autostrăzi a fost Băsescu...
direct lender installment loans payday loan direct lender lender [url=https://cashnow.cars]direct lender installment loans[/url]