COMBĂTÂND PEDOFILIA EI SALVEAZĂ ROMÂNIA
Mesagerul de Bistrița-Năsăud a fost informat de către primarul comunei Romuli, Ion Monița, că în zorii zilei de miercuri – 15 noiembrie - un urs s-a plimbat ”la doi pași de școală și în apropierea primăriei”. Ziarul subliniază și competența de tracker a acestuia întrucât ”de profesie, este inginer silvic”. Drept care, după urmele lăsate în tina din preajma primăriei, ursul tupeist avea ”în viu” o greutate de 300 de kilograme. Dacă scădem greutatea blănii și oaselor, tot rămâne destul...
Cuvintele bărbățelului Ion Monița îmi amintesc de îngrijorările profunde ale lui Cristian Pomohaci, alt om de succes al acestor locuri: „Deja am făcut o solicitare către factorii de răspundere să ia măsuri. Mă gândesc să nu avem probleme cu cetăţenii din comună, să muşte vreun copil”.
Preferința urșilor pentru cărnița fragedă de copil este arhicunoscută, ținând cont de pustnicia îndelungată a masculilor dominanți și de aplecarea lor spre cele dulci; deși basmul Scufiței Roșii arată că nu sunt originali.
În urma interviurilor vizionare acordate presei de o sumedenie de primari - semnificativă statistic - o concluzie se impune: în România, urșii, lupii și arborii bătrâni au ceva cu copiii. Primii trebuind împușcați, ultimii trebuind tăiați. De ce și arborii?... ”Ca să nu cadă pe vreun copil” – cum își motivează deciziile aleșii neamului prost.
Nicolae Dărămuș
Bravos, natiune!